Sunt insecte mici, de regula de 2-4 mm si doar cateva specii ajung la 7-12 mm (Garypus titanius). Denumirea ii provine de la asemanarea cu scorpionii, datorita 'clestelor', cum se vede din poza. In realitate sunt mai apropiati de paianjeni.
Cele mai multe specii traiesc in zonele mai calde, de obicei in loc deschis, in frunzisul cazut, dar si sub coaja copacilor sau chiar in acestia, cat si in crapaturile stancilor sau in pesteri. Unele specii insa se pot intalnii in coloniile de furnici si termite, hranindu-se cu larvele acestora. Se pot gasi si in cuiburile de pasari sau in cotete, cat si in apropierea coloniilor de albine. Desi prefera in general locurile mai umede, unele specii s-au adaptat la mediul casnic, se intalnesc in crapaturile mobilei sau in carti (asanumitul scorpion al cartilor, Chelifer cancroides).
Majoritatea speciilor au doi-patru ochi, dar sunt si specii fara ochi. Oricum principalul lor simt este cel tactil. Are pe corp dar mai cu seama pe cele patru perechi de picioare si pe acele brate (pedipalpi), o seama de perisori care sesizeaza vibratiile din sol si din aer, asa sesizeaza prada de la 15 mm distanta.
Pedipalpii, acele brate sau cleste, au un rol insemnat atat la scorpioni, cat si la pseudoscorpioni sau la paianjeni. La majoritatea speciilor de pseudoscorpioni, aceste cleste au in varf organe cu venin, care ametesc prada. La paianjeni este mai interesant, ca polipalpii sunt folositi ca organ copulator. La mascul ultimele doua segmente sunt modificate si cu ele introduce sperma in orificiul genital al femelei. Forma acestei terminatii trebuie sa se potriveasca cu organul feminin si e un fel de protectie ce nu permite imperecherea cu alte specii de paianjeni.
Falsii scorpioni sunt insecte carnivore. Se hranesc cu mici insecte, arahnide (omizi), purici, muste, sau cu larvele sau ouale acestora. In general falsii scorpioni sunt folositori omului, consumand vietati daunatoare omului. O caracteristica interesanta a falsilor scorpioni este ca ei au o predigestie externa. Adica Falsul Scorpion injecteaza o enzima in corpul victimei, care lichefiaza tesuturile acesteia si apoi pot fi supte de pradator. O alta caracteristica a acestei clase este ca are organe de producere de matase. Aceasta nu este folosita la teserea de retele ca la paianjeni, ci doar folosita in timpul iernarii, cat si in timpul naparlirilor. De asemenea din matase femela tese un fel de cuib unde depune ouale, atasat de corp, apoi acolo tine si puii, pe care in prima saptamana ii hraneste cu un fel de lichid hranitor.
Nu are loc o acuplare, ci masculul depune sperma pe o suprafata de unde femela o preia si o introduce in orificiul genital. In acest timp masculul o poate dirija cu acele clesti sau sa o scuture pentru buna asezare a spermei. Durata de viata este de 2-3 ani.
Un alt comportament interesant al unor specii de F.S. este deplasarea folosind ca vehicul sau vector fie o insecta (musca, tantar, gandacel), fie pasari sau chiar animale. Astfel s-au gasit scorpioni in capcanele de insecte, unde nu puteau ajunge decat dusi de insecte. Oare folosesc si albinele?
Nu sunt multe informatii despre acest lucru, totusi poate multi stupari au vazut aceste insecte in special pe podisoarele stupilor.
S-a spus si unii autori au sustinut ca aceste vietati consuma paduchii, Braula si Varroa. Totusi aceste referinte sunt foarte putine.
Se stie ca sunt in Sudul Africii doua specii de falsi scorpioni care se gasesc doar in preajma coloniilor de albine, dar nu stiu amanunte despre comportamentul acestora. Se mai vorbeste despre o specie de pseudoscorpion din Asia, Indicus Ellingsenius, care ar fi fost filmata ca mananca Varroa sau larve de Varroa din colonii de albine asiatice, probabil Apis Cerana. Totusi sunt persoane care au declarat ca in prezenta acestor insecte a scazut infestarea cu Varroa.
In Europa se vorbeste de circa 70 specii de scorpion fals, dintre care cca 12 ar putea avea legaturi cu albinele. Pe un blog din America se amintea ca in Europa au fost stupari care au intalnit acest F.S., dar cu 70 de ani in urma.
La noi cel putin se intalneste destul de des cu sau fara stiinta la americani. Din batrani se zice ca acesta este util ca distruge ouale si larvele de molii. Se stie ca moliile depun oua in stupi in locurile inaccesibile pentru albine, in crapaturile lazii sau intre rame si lada unde nu sunt respectate distantele corecte. In lazile primitive, din nuiele, unde moliile aveau multe locuri unde puteau sa se dezvolte, utilitatea F.S. probabil era mai mare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu